It’s been a long time

Habar n-am cu ce as putea sa incep.

Gata, incep cu o lipsa de inspiratie 🙂

See ya

Advertisements

We have a long road ahead

The bigger the best

Sunt fumator, aruncati cu pietre. Fiecare cu viciul lui, trecem peste. In calitate de fumator pasionat stiu cum e sa te trezesti dimineata si sa iti dai seama ca ai ramas fara “munitie” la cafea. Sau cat de gingas poate fi momentul cand ai fuma o tigara ca si cum ar fi ultima dar din pacate pentru plamanii tai, n-ai cu ce s-o aprinzi in momentul ala. Mda, nasol.

Dar uite ca cineva se pare ca s-a gandit si la sufletul amarat de fumator si din strafundurile mintii a nascocit ceva. Ceva la care nimeni nu s-a mai gandit pana acum. Ceva care nu trebuie sa lipseasca din buzunarul niciunui fumator.

Acel ceva e Continue reading

Promit solemn

Io-mi iubesc parul. Desi tre sa-l spal zilnic daca vreau sa arat ca omu, desi nu-i negru si des, desi aproape niciodata nu sunt multumit de cum ma tunde frizerul. Ba, da-l iubesc, mi bine cu el pe cap si-mi jur zilnic ca nu o sa-mi schimb vreodata freza asta din `94 , nu ca n-as vrea dar altceva nu sporta ochii mei sa vada in oglinda. Dar toate astea se intampla atata timp cat am par. Ca de aia il iubesc, ca exista.

O singura data-n viata, acuma cativa ani buni, mi-am luat inima-n dinti si m-am ras in cap. Asta pentru ca toata gasca s-a hotarat sa isi aeriseasca teasta. Cine eram eu sa ma impotrivesc vointei turmei.  Aratam ca din partidul neo-nazi, rupeam gaturi pe strada, lumea se uita speriata si li se citea pe buze un sincer Doamne fereste. Nu vezi zilnic o haita de 10 pustani rasi in cap pe strada. Pentru mine au fost 2 luni groaznice, nu puteam sa ma obisnuiesc cu mine nicicum. Am ramas marcat. Continue reading

Va ajutam cu ceva?

Eu unul nu-s obinsuit cu “Va ajutam cu ceva?”. Adica de fiecare data cand m-am dus sa-mi cumpar o chestie, ca-i un tv, ca-i un calculator, ca-i o priza sau un stecher, beleam ochii pana gineam cam ce vreau dupa care ma indreptam frumos la punctul de plata. Deci stiam o treaba, sunt io cu mine si-atat.

Saptamana trecuta am primit unda verde de la nevasta pentru un monitor lcd mega giga super tare. Am primit unda verde in sensul ca s-a saturat de batai ca facea nas le ce vreau sa-mi iau si a fost de acord cu mine ca uite, ne trebe unu nou :)). Si ma intrept spre Domo, singurul loc de unde puteam sa-mi iau ceva ca acolo avem card din ala de cumparaturi, deci era cel mai simplu. Ca mi`l iau in rate, ca tot romanu. Si-mi urmez traseul bine stiut, le iau la rand, le citesc specificatiile, incerc sa pricep ceva din ele, si-o iau prin eliminare. Si asta fac, pun ochii pe un Lg si-un Samsung. Si le filez bine, le compar bine si iau o concluzie. Deja vreo 2 angajati m-au luat in vizor. Io unu cand vad ca se uita anumiti angajati dupa mine ma simt ca si cand astia au impresia ca-s la furat. Complexul romanului?

Si uite asa se intampla chestia cu care eu nu sunt obisnuit sa se intample. Vine un smenar de cartier, angajat Domo, sa ma intrebe “Va ajut cu ceva?”. La cum arata al meu un “Coaie, te ajuta mosu?” nu ma mira. Zic, uite, intre asta, samsung, si asta, LG, in afara de ce scrie pe eticheta asta cu specificatii, care e mai tare, asa, dupa tine, din ce stii. Hai ma, ca stii si tu, e Samsungul, clarrrr. I`auzi, stiu si eu, ma gandeam. Ii bine atunci, daca si eu stiu, e clarr.

Nu m-a convins asta, chiar daca a zis-o ca si cum ar fi fost o diferenta pan la D-zeu intre astea doua.

Trec doua minute, vine altul sa vada ce poate face pentru mine sa-mi fie mai usoara viata, in Domo lor. Si-l intreb si pe asta, acelasi lucru. Lg, samsung, care ar fi, ce zici tu, cum sta treaba. Aaaa, LG-ul, clar, mult peste. Pai da, dar cica Samsungul e mai bun cica. Nuuu, n-are cum.

Tare, zic. Daca nu eram un molau, il chemam si pe colegu-su sa aiba in primul rand ei doi o discutie, sa se puna cumva de acord ca na, asa-i frumos dupa care sa ma lamureasca si pe mine. Dar am dat din cap si am luat tot ce voiam de prima oara. LG-ul. Si punctul decisiv a fost, bineinteles, “Ce fain arata LG-uuulllll” al nevestei.

Un DvdRip, se poate?

Stiu o treaba, cand vreau sa vad un film caut sa fie DvdRip, cica astea se vad oglinda si se aud lacrima. Nu pot altfel, oricat de mult m-ar roade curiozitatea, oricat de BoxOffice ar fi filmul, mai bine stau si astept, DvdRip-ul de care va zic.

Probabil doar eu si pensionarii lumii nu am vazut Avatarul. Cel mai scump, cele mai mari incasari, cea mai cea productie, mi-a scapat. Unde mai pui ca era si 3D. In schimb, am fost la Sherlock Holmes, 1D. Si daca tot nu l-am vazut la cinematograf, 3D, am zis sa-l vad acasa, linistit, sa nu-si mai faca oamenii cruce cand afla ca nu l-am vazut si sa aflu si eu de ce sunt albastrii oamenii aia din film. Sa fiu mandru de mine, bre!!!

Si pun`te pe torenti si pun`te pe dc-uri. Si pun`te degeaba. Numai TS-uri, Cam-uri tremurande in care auzi cum ii tusea unu in ceafa celui care filma si ii vezi pe aia din randurile de jos cand se duc la pisatoare. Mi-a dat o lacrima si m-a apucat un drac, ca s-o zic la singular. Pai unde sunt DvdRip-urile mele? S-au dat la fund baietii, nu mai presteaza nimic? S-a retras aXXo, tata filmelor piratate? Ca de el mi cel mai drag de pe tot netu asta. Continue reading